minte (toate sensurile)

Definiția cuvântului „minte”

mintesubstantiv

  1. facultatea de a gândi, de a judeca, de a înțelege.
  2. gând, cuget; imaginație; memorie.
  3. inteligență, istețime, iscusință.
  4. imaginație, fantezie.

minteverb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru minți.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru minți.