Definiția cuvântului „meșteșug”

meșteșug — substantiv

1. meserie; (p.gener.) profesiune, ocupație, îndeletnicire; meșteșugărie.
2. ramură, disciplină (a științei, a artei); știință, artă, considerate ca discipline.
3. stil (artistic).
4. pricepere, îndemânare, abilitate, talent.
5. artă, măiestrie; (rar) acțiune realizată cu pricepere, cu măiestrie.
6. acțiune făcută (în ascuns) cu dibăcie, cu viclenie, în vederea atingerii unui scop; procedeu, sistem (ingenios, viclean).
7. (pop.) viclenie, tertip, înșelătorie.
8. (înv. și pop.; concr.) unealtă, instrument.
9. dispozitiv al unui obiect; parte componentă (cu rol activ) a unui sistem; meșteșugire.