persoană care are și practică o meserie; (în special) meseriaș cu calificare superioară, care are, de obicei, sarcina de a îndruma și alți lucrători și de a conduce o secție productivă într-o întreprindere sau într-un atelier; maistru.
proprietar al unui atelier (în raport cu angajații săi).
rarnume dat profesorilor care predau, în trecut, discipline (auxiliare) ca muzica, desenul etc.
om talentat, priceput, îndemânatic, abil; persoană care posedă multe cunoștințe.
(astăzi rar) persoană care a adus contribuții (foarte) valoroase într-un anumit domeniu de activitate; maestru.
meșteri — verb
(v.tranz.) a executa, a face, a lucra; a prelucra.
(v.tranz. și intranz.) a lucra, a munci (cu pricepere) pentru a realiza ceva.
(v.tranz.) a pune la punct, a potrivi, a aranja, a repara, a meșteșugi.