(v.tranz.) a fi vrednic de răsplată sau de pedeapsă potrivit cu faptele sale (bune sau rele); a avea dreptul să primească o răsplată (bună sau rea); a i se cuveni.
a justifica, a îndreptăți prețuirea, interesul sau grija care i se acordă.
(spec.) (despre mărfuri, obiecte de schimb) a justifica prețul cerut; a face, a valora.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru merita.
merit — substantiv
calitate deosebită care impune respect, laudă sau recompensă.
ansamblu de calități intelectuale sau morale.
merit — verb
forma de persoana a I-a singular la prezent pentru merita.
forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru merita.