care aparține mecanicii, privitor la mecanică, de mecanică.
(și adv.) care este pus în mișcare de o mașină sau de un mecanism; care se face cu ajutorul mașinilor sau al mecanismelor; mecanizat.
(și adv.) care se realizează fără participarea conștiinței, a voinței; mașinal, automat.
(și adv.) care aplică o teză, o teorie, o dispoziție etc. fără a ține seama de specificul concret sau individual al situației, fenomenului, cazului respectiv; simplist, schematic, rigid, dogmatic.
mecanic — substantiv
specialist în mecanică.
persoană care efectuează operații de montaj, de reparare sau de întreținere a utilajelor, mașinilor și aparatelor.
persoană care supraveghează sau conduce un vehicul sau un motor, cu instalațiile anexe; mașinist.