Definiția cuvântului „meandru”

meandru — substantiv

1. buclă accentuată a unei ape curgătoare, mai ales în regiunile de șes.
2. (p.anal.) sinuozitate, cotitură (a unui drum).
3. motiv ornamental (sculptat sau pictat) format din linii frânte sau curbe, sugerând stilizarea unor valuri de apă.