(despre o cauză) asupra căruia s-a dat o hotărâre judecătorească.
(despre un litigiu) soluționat.
(despre oameni) condamnat.
(despre un lucru) gândit.
de care s-a ținut seama.
considerat drept...
hotărât.
apreciat.
calificat.
(despre un lucru) asupra căruia s-a format o părere.
criticat.
cenzurat.
care are o părere proastă despre sine sau despre un lucru.
(despre un lucru) gândit într-un anumit fel.
(despre o persoană) tras la răspundere.
(p.ex.) certat.
(înv.) bătut.
(reg., Transilv.) conținut.
judecat — verb
forma de participiu trecut pentru judeca.
judecat — verb
(v.tranz.) a-și forma o opinie despre cineva sau ceva, examinând argumentele, luând în considerare împrejurarile, urmările etc.; a discerne, a chibzui.
(v.tranz.) a aprecia, a prețui, a califica.
a considera, a socoti drept...
(v.tranz. și refl.) (recipr.) a (se) critica, a (se) condamna, a (se) mustra.
(v.tranz.) a examina o cauză sau o persoană în calitate de judecător și a da o hotărâre judiciară; p. ext. a hotărî, a decide ca arbitru, a soluționa un litigiu.
(v.refl. recipr.) a fi în proces, în litigiu cu cineva.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru judeca.