Definiția cuvântului „izvor”
izvor — substantiv
- apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului; fântână.
- loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor, o apă curgătoare; începutul unui râu; obârșie.
- sursă de lumină sau de căldură.
- (fig.) lucru din care provine ceva; origine (a unui lucru); sursă.
- document, text original (istoric, științific).