(v.intranz.) (despre ființe) a trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.
(fig.) a pătrunde, a se vârî, a ajunge la...
a participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.
a ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.
(urmat de determinări introduse prin prep. "în" sau "la") a îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă.
a adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc.
(despre lucruri, fenomene, idei etc.) a pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate.
(fig.) a-și face loc, a se strecura; a ajunge în...
a avea loc; a încăpea.
(mat.) a se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
(despre materiale) a fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs.
a face parte integrantă (din ceva).
a începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală.
forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru intra.
intra — verb
forma de persoana a III-a singular la prezent pentru intra.
forma de persoana a III-a plural la prezent pentru intra.
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru intra.
forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru intra.