Definiția cuvântului „fronton”

fronton — substantiv

1. element de formă triunghiulară, mărginit de o cornișă, care încoronează fațada unui edificiu.
2. element de arhitectură, alcătuit dintr-o cornișă curbă sau frântă, care se găsește deasupra intrării unui edificiu, deasupra unei uși etc.