(v.tranz.) a acoperi, total sau parțial, cu metal un obiect de lemn, spre a-i da rezistență și durabilitate; a întări un obiect (de lemn) prin legături metalice.
a îmbrăca un obiect cu plăci din metal prețios, a împodobi ceva cu aur, argint sau pietre scumpe.
a lega cu fiare, cu lanțuri, în obezi etc. un om arestat sau condamnat.
a încuia, a zăvorî o ușă, o încăpere.
(v.refl.) (despre oameni) a se închide sau a se izola în casă, fără să (mai) vadă pe nimeni.
a bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături, șanțuri, zimți.
a face zimți pe muchia unei monede.
ferecat — substantiv
ferecare.
ferecat — adjectiv
(despre obiecte de lemn) acoperit total sau parțial cu metal; întărit prin legături metalice.
îmbrăcat sau împodobit cu plăci din metal prețios sau cu pietre scumpe.
(despre oameni) legat cu fiare, cu lanțuri, în obezi (după ce a fost arestat sau condamnat).