(v.intranz.) (despre pământ, clădiri, ferestre etc.; la pers. 3) a se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate).
(v.intranz.) (despre motoare, mașini etc.; p.ext. despre ateliere, fabrici etc.; la pers. 3) a produce un zgomot sacadat.
(v.intranz.) (despre foc) a arde viu și cu zgomot.
(v.tranz.) (înv. și reg.) a îmboldi, a îndemna (la mers); a alunga, a goni.
duduit — substantiv
faptul de a dudui; zgomot sacadat; duduitură, durduit.