ducele (toate sensurile)

Definiția cuvântului „ducele”

ducelesubstantiv

  1. titlu purtat de conducătorul unui ducat; persoană având acest titlu.
  2. titlu nobiliar superior marchizului și inferior prințului; persoană având acest titlu.
  3. mare senior feudal.
  4. conducător militar la triburile germanice.

ducelesubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru duce.