← dopul (toate sensurile)Definiția cuvântului „dopul”
dopul — substantiv
- bucată de plută, de cauciuc, de sticlă etc. cu care se astupă deschizătura unei sticle, a unul vas îngust etc.; astupuș.
- bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului, a cavalului etc., lăsând o gaură mică prin care se suflă.
- piesă de metal cu care se închide o conductă.
- cerumen adunat în canalul auditiv extern al urechii, care împiedică auzul.
dopul — substantiv
- forma de singular articulat pentru dop.