domni (toate sensurile)

Definiția cuvântului „domni”

domnisubstantiv

  1. termen de politețe pentru un bărbat.
  2. (fam.; la voc.) termen impersonal de adresare care însoțește de regulă o frază exclamativă, interogativă etc.
  3. soț.
  4. (pop.) orășean.
  5. persoană care are autoritatea, posibilitatea de a face ceva; stăpân.
  6. titlu purtat de suveranii Țării Românești și ai Moldovei; voievod, domnitor; persoană care purta acest titlu.
  7. dumnezeu; isus Cristos.
  8. (la voc.) exclamație, invocație impersonală exprimând mirare, amărăciune, surpriză.

domniverb

  1. (v.intranz.) a conduce un principat, o țară, o împărăție în calitate de domn.
  2. (v.intranz.) (fig.) a fi stăpânitor, a stăpâni.
  3. (v.intranz.) a o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă.
  4. (v.intranz.) (fig.) (despre o înălțime, o clădire etc.) a domina.

domnisubstantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru domn.