Definiția cuvântului „diacul”
diacul — substantiv
- scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; (p.ext.) copist.
- cărturar, învățat.
- (reg.) cântăreț bisericesc.
- diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei.
diacul — substantiv
- forma de singular articulat pentru diac.