diac (toate sensurile)

Definiția cuvântului „diac”

diacsubstantiv

  1. scriitor de cancelarie și slujbaș al vistieriei din țările române; grămătic, uricar; (p.ext.) copist.
  2. cărturar, învățat.
  3. (reg.) cântăreț bisericesc.
  4. diodă semiconductoare care permite trecerea curentului electric în ambele sensuri de conducție, sub acțiunea unei tensiuni de comandă aplicate la bornele ei.