decubitul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „decubitul”

decubitulsubstantiv

  1. poziție a corpului când este întins la orizontală.
  2. rană cangrenată care apare uneori la bolnavii siliți să stea mult timp culcați.

decubitulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru decubit.