← dat (toate sensurile)

Definiția cuvântului „dat”

dat — verb

  1. (v.t.) a întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi; a pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva
  2. a distribui ceea ce revine cuiva ca parte; a atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare
  3. a încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva
  4. a pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui
  5. a pune pe cineva la dispoziția cuiva
  6. a renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu...; a oferi, a plăti; a vinde

dat — substantiv

  1. faptul de a da; (urmat de determinări introduse prin prep. „la”) efectuare a anumitor operații de prelucrare.
  2. realitate ca punct de la care se pleacă într-un raționament, într-o discuție; fapt din care rezultă sau se deduc altele; noțiune fundamentală.
  3. (în superstiții) boală care s-ar datora vrăjilor, farmecelor.

dat — adjectiv

  1. pus la dispoziție, oferit; înmânat, transmis, prezentat, dăruit.

dat — verb

  1. forma de participiu trecut pentru da.

dat — verb

  1. (v.tranz.) a stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut.
  2. (v.tranz.) a pune data pe o scrisoare, pe un act etc.
  3. (v.intranz.) (cu determinări introduse prin prep. „de la ”, „de” sau „din”) a se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe.