(v.intranz.) a pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a păși.
a trece pășind peste ceva.
(v.tranz.) (pop.; despre bărbătușul păsărilor) a fecunda.
(v.intranz.) a intra, a veni undeva, a se abate.
(v.tranz.) a cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc.
(v.tranz.) (fig.) a încălca pustiind și prădând.
(fam.) a veni fără veste undeva sau la cineva.
(v.tranz.) a strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele.
a bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele.
a tescui strugurii cu picioarele.
(v.intranz.) a înfrânge o pornire sau un sentiment.
a nu respecta o hotărâre, o lege, o obligație etc.
(v.tranz.) a netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat.
călcâi — substantiv
partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal și calcaneu; talus; (p.ext.) parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului.
lovitură dată cu călcâiul.
nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte.
piesă mică de lemn, de formă prismatică, fixată de o grindă de lemn pentru a împiedica alunecarea unui element de construcție care se reazemă pe grindă sau folosită ca piesă de rezistență într-o îmbinare.
dispozitiv cu care se împiedică filarea unui lanț sau a unei parâme.
strat format între săpun și leșiile de glicerină la fabricarea săpunului.