← culme (toate sensurile)

Definiția cuvântului „culme”

culme — substantiv

  1. partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiș.
  2. punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc.
  3. (fig.) gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu.
  4. (pop.) prăjină lungă în casele țărănești, fixată orizontal de grinzi, de care se atârnă haine, obiecte casnice etc.

culme — substantiv

  1. (geol.) carboniferul inferior din vestul Europei, caracterizat prin depozite de argilă și de gresie.