Definiția cuvântului „cuibar”

cuibar — substantiv

1. loc pregătit în paie, în fân sau pe pământ unde păsările de curte își depun ouăle.
2. instalație specială în crescătoriile de păsări de unde se strâng ouăle.
3. ou care se lasă în cuibar pentru ca păsările ouătoare să-și găsească locul.
4. cuib.
5. (fig.) culcuș.
6. (fig.) sălaș, locuință; cuib.