← consemn (toate sensurile)

Definiția cuvântului „consemn”

consemn — substantiv

  1. totalitatea instrucțiunilor date unei santinele, unui șef de post etc. asupra celor ce trebuie să facă, să păzească sau asupra obiectivului pazei ori gărzii sale.
  2. interzicere (disciplinară) a ieșirii militarilor din cazarmă pentru un anumit timp.

consemn — verb

  1. (v.tranz.) a trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într-un proces-verbal, într-o minută etc.; (p.gener.) a înregistra, a însemna, a nota.
  2. (v.tranz.) a depune bani spre păstrare și fructificare la o organizație de stat care are sarcina de conservare a sumelor de bani.
  3. (v.tranz.) a interzice prin consemn ieșirea militarilor din cazarmă, din locul de staționare sau părăsirea navei, pentru un anumit timp, din motive sanitare, disciplinare, securitate etc.