clocotul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „clocotul”

clocotulsubstantiv

  1. mișcare zgomotoasă pe care o face un lichid când fierbe.
  2. (p.gener.) mișcare zgomotoasă produsă de o masă de lichid.
  3. (fig.) zbucium, agitație (zgomotoasă), frământare (sufletească, socială).

clocotulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru clocot.