Definiția cuvântului „clanță”

clanță — substantiv

1. mâner metalic montat la broasca ușii sau a porții, care prin apăsare, face să funcționeze mecanismul de închidere și de deschidere al acestora; clampă.
2. (fig.) (peior. și fam.) gură.
3. (arg.) felație.