Definiția cuvântului „ciubucul”
ciubucul — substantiv
- forma de singular articulat pentru ciubuc.
ciubucul — substantiv
- pipă (orientală) cu țeava lungă.
- țeavă de lulea.
- ornament în relief care marchează marginile unui perete, ale tavanului, ferestrei etc.
- (fig.) (fam.) avantaj sau câștig ilicit.