Definiția cuvântului „canciocul”
canciocul — substantiv
- unealtă de metal în formă de lingură mare cu coadă de lemn, folosită de zidari pentru așezarea mortarului pe rândurile de cărămizi ale unui zid în lucru.
- vas pentru luarea probelor de produse petroliere, din rezervoare sau instalații.
canciocul — substantiv
- forma de singular articulat pentru cancioc.