calabalâcul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „calabalâcul”

calabalâculsubstantiv

  1. (fam.) obiecte felurite (în dezordine); (p.ext.) bagaje cu care călătorește sau se mută cineva; catrafuse, agărlâc.

calabalâculsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru calabalâc.