Definiția cuvântului „călugărul”
călugărul — substantiv
- bărbat care a făcut legământ să ducă o viață religios-ascetică și care trăiește într-o comunitate mănăstirească.
- instalație hidrotehnică cu ajutorul căreia se poate evacua apa din heleșteie, lacuri sau bazine artificiale în vederea primenirii ei.
- argou(deț.) condamnat care are de efectuat o pedeapsă mare.
călugărul — substantiv
- forma de singular articulat pentru călugăr.