cântărețului (toate sensurile)

Definiția cuvântului „cântărețului”

cântărețuluisubstantiv

  1. persoană care cântă cu vocea; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea.
  2. persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase.
  3. poet (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva).

cântărețuluisubstantiv

  1. forma de genitiv-dativ singular articulat pentru cântăreț.