Definiția cuvântului „buluc”
buluc — substantiv
- număr mare de oameni strânși la un loc; droaie, gloată.
- (adverbial) în masă, în rânduri strânse, cu grămada; unul peste altul, înghesuindu-se; repede, iute.
- (în vechea organizare a armatei din țările românești) unitate militară tactică formată din mercenari, care corespundea aproximativ efectivului unei companii; bulucbășie; (p.ext.) ceată de oameni înarmați.