bucul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bucul”

buculsubstantiv

  1. (numai în locuțiunea)
  2. (reg.) pleavă rămasă după vânturarea semințelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc.
  3. (la pl.) scame rămase de la melițarea și pieptănarea inului și a cânepii.

buculsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru buc.