Definiția cuvântului „brăcinarul”
brăcinarul — substantiv
- șiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, ițarii etc.; brâneț.
- vergea de oțel care leagă coarnele plugului, pentru a le întări.
brăcinarul — substantiv
- forma de singular articulat pentru brăcinar.