brevetul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „brevetul”

brevetulsubstantiv

  1. document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincție, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale.

brevetulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru brevet.