brânețul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „brânețul”

brânețulsubstantiv

  1. (pop.) cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință.
  2. brăcinar.

brânețulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru brâneț.