bocet (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bocet”

bocetsubstantiv

  1. plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet.
  2. lamentație improvizată, de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la țară); cântare de mort.