blestemul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „blestemul”

blestemulsubstantiv

  1. invocare a urgiei divinității împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine.
  2. cuvinte prin care se invocă abaterea unei nenorociri asupra cuiva.

blestemulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru blestem.