Definiția cuvântului „blestemat”
blestemat — verb
- (v.tranz.) a supune unui blestem; a condamna la nenorocire.
- (v.intranz.) a rosti blesteme la adresa cuiva.
blestemat — adjectiv
- lovit, ajuns de blestem.
- rău, neprielnic, dușmănos.
- (adesea substantivat) cu purtări rele; depravat, rău, ticălos.
blestemat — verb
- forma de participiu trecut pentru blestema.