← blestem (toate sensurile)

Definiția cuvântului „blestem”

blestem — verb

  1. (v.tranz.) a supune unui blestem; a condamna la nenorocire.
  2. (v.intranz.) a rosti blesteme la adresa cuiva.

blestem — substantiv

  1. invocare a urgiei divinității împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine.
  2. cuvinte prin care se invocă abaterea unei nenorociri asupra cuiva.

blestem — verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru blestema.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru blestema.