Definiția cuvântului „blanc”

blanc — substantiv

1. piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie.
2. fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.
3. spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite.