← belea (toate sensurile)

Definiția cuvântului „belea”

belea — substantiv

  1. (fam.) întâmplare neprevăzută care aduce necaz; pacoste, bucluc.
  2. ființă care provoacă numai neplăceri, necazuri, încurcături.

belea — verb

  1. (v.tranz.) (pop.) a jupui.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) juli.