Definiția cuvântului „balansier”

balansier — substantiv

1. piesă care reglează prin oscilațiile ei mișcarea unui mecanism; balansor.
2. bară lungă și subțire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-și ține echilibrul.
3. organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace.