bănuțul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bănuțul”

bănuțulsubstantiv

  1. diminutiv al lui ban; (ec.) monedă de valoare sau de dimensiune mică.
  2. (la pl.) bani mulți.
  3. (spec.) germenul oului (fecundat).
  4. (bot.) (Bellis perennis) plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel.

bănuțulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru bănuț.