băiețelul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „băiețelul”

băiețelulsubstantiv

  1. diminutiv al lui băiat; băiețaș.
  2. (la pl.) plantă erbacee cu frunze păroase și flori albastre grupate, care crește prin fânețe și pășuni (Veronica spicata).

băiețelulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru băiețel.