parte adâncă, adâncime (considerată vertical); loc situat departe (spre interior), străfund.
prăpastie, abis.
(la pl.) depărtare mare; spațiu întins; p. ext. loc ascuns, așezat departe.
adânc — adjectiv
(despre ape, cavități sau lucruri concave) al cărui fund se află la o distanță (relativ) mare de marginea de sus, de suprafață; adâncit, afund, adâncat, adâncos.
(adverbial; fig.) profund.
(adesea adverbial) care se află sau se întinde departe (în interior sau în linie orizontală).
greu de străbătut; compact, des; întins, vast.
(adesea adverbial) care vine sau pare că vine din interior.