accentul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „accentul”

accentulsubstantiv

  1. pronunțare mai intensă, pe un ton mai înalt etc. a unei silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic.
  2. semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca această pronunțare sau altă particularitate de pronunțare.
  3. fel particular de pronunțare, specific unui grai, unei limbi sau unei stări afective.
  4. scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorității sau prin prelungirea duratei lui.

accentulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru accent.