Declinarea cuvântului „aiuritul”
aiuritul — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aiurit | aiuriți |
| genitiv-dativ | aiuritului | aiuriților |
| vocativ | aiuritule | aiuriților |
| articulat | aiuritul | aiuriții |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | aiurit | aiuriți |
| genitiv-dativ | aiuritului | aiuriților |
| vocativ | aiuritule | aiuriților |
| articulat | aiuritul | aiuriții |