țârlâitoare
/ʦɨr.lɨ.i'to̯a.re/Etimologie
Din țârlâitor.
Definiții
- instrument muzical stricat, dezacordat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țârlâitoare | țârlâitoare |
| genitiv-dativ | țârlâitoarei | țârlâitoarelor |
| vocativ | țârlâitoareo | țârlâitoarelor |
| articulat | țârlâitoarea | țârlâitoarele |