țiuire
/ʦi.u'i.re/Etimologie
Din țiui.
Definiții
- acțiunea de a țiui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țiuire | țiuiri |
| genitiv-dativ | țiuirii | țiuirilor |
| articulat | țiuirea | țiuirile |
Din țiui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țiuire | țiuiri |
| genitiv-dativ | țiuirii | țiuirilor |
| articulat | țiuirea | țiuirile |
Din tiui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tiuire | tiuiri |
| genitiv-dativ | tiuirii | tiuirilor |
| articulat | tiuirea | tiuirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică