țigănime
/ʦi.gə'ni.me/Etimologie
Din țigan + sufixul -ime.
Definiții
- țigănie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țigănime | — |
| genitiv-dativ | țigănimii | — |
| vocativ | țigănime | — |
| articulat | țigănimea | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică